1. Trăim vremuri de profeție, trăim vremuri pline de har,
Când apa vieții cea vie se varsă din plin pe hotar.
Și tot ce era o pustie de flori este acoperit,
Cu strigăt de bucurie, Yehova, Dumnezeu e slăvit.

R: Acolo se va croi o cale, un drum care se va numi:
Calea cea Sfântă, pe care, niciun om necurat nu va fi.
Vor trece pe ea numai sfinții, pe ea niciun rău nu va fi,
Chiar și acel fără minte nu va putea rătăci.

2. Din cer coborî mântuirea, iar ochii orbiți s-au deschis.
Văzut-a de-atunci omenirea Planul măreț și promis.
Iar cei izbăviți vin la Domnul, și merg în cântări spre Sion.
Prin El noi avem biruința, Isus este Rege pe tron.

3. Celor slăbiți e Salvare, prin El suntem răscumpărați.
Astăzi vedem slava care ridică pe cei apăsați.
Șchiopul sări-va ca cerbul, cânta-va bucuros cel ce-i mut.
Dumnezeu dă viață la toate, și fi-va un nou început.